Описание
ISTORIA ESTE O PARTE DIN NOI…
Inţelepţii afirmă că omul s-a născut din propria lui istorie, iar istoria
este o parte din noi. Noi toţi sintem oameni ai pămintului şi
ne dorim o pace, un viitor frumos, insă nu vom ajunge nicăieri fără
cultură . In acest context, com.Biestia a dat ţării o cohortă numeroasă de pedagogi, ingineri, medici, agronomi, economiști, juriști, ziariști, care fac faimă în lume. personalităţi cu o mare inriurire in domeniul culturii, literaturii, artei, personalităţi care au contribuit esenţial la formarea şi afirmarea spaţiului spiritual naţional. Nu trebuie să-i uităm pe cei care au lăsat in urmă un element de
progres, graţie cărora harul şi munca lor au intrat in circuitul internaţional.
Nicolae Dabija spunea: „Atitudinea faţă de strămoşi vorbeşte de
atitudinea unui popor faţă de sine insuşi, faţă de propria existenţă”.
Avem in satele comunei Biesti oameni deosebiţi, dar, cu regret,
uitaţi, şi ne amintim de ei numai după ce au plecat in lumea celor drepţi.
Primăria Bieşti Adresa: MD – 3512 s. Bieşti, r-nul Orhei
Din componenta comunei mai fac parte s.Cihoren si s.Slobozia-Hodorogea
Suprafaţa totală, ha – 4749
Inclusiv:
- terenuri agricole – 3888 ha
- terenuri arabile – 2988 ha
- vii – 89 ha
- livezi – 264 ha
Bonitatea medie a terenurilor agricole – 71,04
Distanţa pînă la centrul raional, or.Orhei – 24 km
Distanţa pînă la capitala R.Moldova, or.Chişinău – 75 km
Populaţia, total – 3183
din ei:
- sub vîrstă aptă de muncă - 692
- în vîrstă aptă de muncă – 2024
- peste vîrsta aptă de muncă – 467
Numărul gospodăriilor casnice, familiilor – 1053
Instituţii de învăţămînt:
Liceul Teoretic Bieşti – 473 elevi
s. Bieşti, r-nul Orhei.
Grădiniţa – 75 copii
s. Slobozia Hodorogea, r-nul Orhei
Obiective turistice: Biserici - 3
DESCRIEREA COMUNITĂŢII. DE UNDE SUNTEM?
Biești este o localitate-centru de comună în Raionul Orhei, Republica Moldova.
„Din mila lui Dumnezeu, noi Ştefan Voievod, domn al Ţării Moldovei, facem cunoscut tuturor cartea noastră, cine o v-a vedea sau o va auzi citindu-se, că aceste adevărate slugi ale noastre credincioase, boierii Simion, Drăgan, Nichita şi Ştefan şi Toadir Muhrum şi Andrei Beiul, ne-au slujit drept şi credincios. De aceea, noi văzînd slujba lor dreaptă şi credincioasă către noi, i-am miluit şi noi deosebit cu mila noastră, le-am dat şi le-am întărit noi, în ţara noastră, Moldova, ocina lor dreaptă, satele Bieşti şi Cegureni şi Hîjdieni... unde sunt satele şi iazurile, pădurile, livezile şi viile, care se află în ţinutul orhei, unde şi-au făcut... din pustiu, din toate locurile lor...iar hotarul acestor votcine, Bieşti, Cegureni şi Hîjdieni să fie în veci stăpînit după semne de hotar: de unde se începe cel dintîi hotar: din capul văii Moldova, şi înainte pe lîngă Vorutu, la mlaştina lacului şi înainte pe lîngă Şarcani, şi înainte hotarul, pe lîngă şleahul Ataciul, care se numeşte... unde se hotărăşte cu Mîrzeşti şi înainte tot în sus, pe culme lîngă Berezlogi şi tot la vale, apoi la apa Porusaca, mai jos de iaz, şi înainte peste pîrîu, unde se hotărăşte cu votcina Bolohanul, pe Rebleca, tot pe culme, şi înainte pînă la pădurea lui Ştiful...” (Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, vol II (1449 – 1486). Bucureşti, 1976, pag. 427-428
Satul Biesti este situat la 24 km Nord de centrul raional si la 72 km de Chisinau. Cea mai veche atestare documentara a localitatii o aflam la 23 martie 1430. conform unei legende temelia satului a fost pusa de catre boierul Beiul si fii lui, care au tras o brazda adânca, de hotar, între mosia lor si cea s. Chiperceni. Pe mosia satului sânt doua movile funerare ramase de la triburile nomazilor veniti din stepele asiatice peste bastinasii sedentari, cu scopuri de jefuire. În ele au fost înmormântati migratorii rapusi în lupte de catre bastinasi. Movilele ne vorbesc despre faptul ca localitatea este mult mai veche, acest fapt este atestat documentar în care se vorbeste despre aceste locuri si despre un neam de boieri cu nume Beiu. În prezent mai multi locuitori ai satului Biesti poarta acest nume de familie Beiul fiind, probabil, urmasi de sânge ai fondatorului.Locuitorii satului secole la rând si – au stapânit mosia razeseasca respectând cu strictete legile nescrise ale razesilor: de a nu – si vinde partea de mosie decât celorlalti razesi din sat. Strainii nu erau acceptati.Ca un document conventional despre bastinasii acestor locuri si preocuparile lor poate servi si comoara monetara gasita lânga Biesti înca în1907 de locuitorii acestui sat Macrinici, Calugar si Mascovici. S–au pastrat din acea comoara numai 11 monede de argint emise în Polonia, cea mai veche fiind batuta în 1614, iar cea mai recenta în 1626. Comoara a fost îngropata probabil în anii 1626 – 1650. Asa dar toponimul, prin formativul – esti si prin semnificatia sa de origine româneasca, confirma prezenta unei vechi patronimii, comunitate de oameni coborâti dintr–un stramos cu numele Beiu, care de asemenea, provine dintr-un vechi cuvânt turcesc: bei – domn, boier mare. E semnificativ faptul ca înca un document vechi despre satul Biesti si oamenii lui (din noiembrie 1473) s – a pastrat nu la boieri, ci la razesii din sat.La 29 aprilie 1835 documentul respectiv, de la Stefan Voda cel Batrân, se pastra cu sfintenie în casa mazilului Gheorghe Holban, în vârsta de 34 de ani.Pâna în prezent satul a pastrat vechile traditii culturale si spirituale.Corul popular este fondat de D.Feodora Vlas si activeaza din anul 1958. Din anul 1967 adica de 43 de ani corul „Semanatorii” este preluat si condus pina in present de Stefan Caranfil, artist al poporului. Acest colectiv s-a învrednicit de titlul de cor popular înca în 1973, este laureat a mai multor festivaluri de prestigiu din republica si de peste hotare. In comuna mai activeaza ansamblul folcloric „Comorile plaiului” (cond. Cucu Nadejda), care aduna, valorifica si promoveaza folclorul local. Cântareata de muzica populara Alexandra Pîrvan din Biesti s-a învrednicit sa fie inclusa în enciclopedia „Femeia din Moldova” (Chisinau 2000).Satul se mai mândreste cu mai multe personalitati care au jucat un anumit rol în viata social-politica si spirituala a neamului.
Personalități
Protosinghelul Dosoftei Vîrlan (anul nasterii nu se cunoaste) a activat la Mitropolia Basarabiei la începutul anilor treizeci ai sec. XX fiind mâna dreapta a mitropolitului Gurie Grosu. Ulterior este numit staret la manastirea Tiganesti. A decedat în 1933 si este înmormântat pe teritoriul aceluiasi locas sfânt.
O persoana mai cunoscuta este locotenent-colonelul (in 1917 – stabs-capitan) Gheorghe Andronache(nascut în 1883), nepotul protosinghelului Dosoftei, originar dinBiesti, , înflăcărat luptător pentru descătușarea națională care a format primul detasament de cavalerie al Sfatului Tarii, Pentru cârmuirea Basarabiei s-a hotărât formarea „Sfatului Ţării” din 120 deputaţi din care 84 de locuri (70%) pentru moldoveni, 36 de locuri pentru alte naţionalităţi, 10 pentru membrii de partid. La congres s-au ales 44 de deputaţi din rândul soldaţilor, 30 dintre ţărani. În baza acestei hotărâri, la Chişinău s-a format Regimentul Moldovenesc de Infanterie, 10 cohorte, Detaşamentul Moldovenesc de Gardă de Cavalerie, organizator şi conducător fiind Gheorghe Andronache, de fapt fiind ctitorul armatei nationale. In anii 30 el s-a manifestat . ca istoric, publicind lucrarea „Albumul Basarabiei”, despre evenimentele din 1917 -1918 (republicata si in anul 1993). El ne-a lăsat moștenire o bogată avere de proză documentară, „Revoluția Moldovenilor”, „Oameni și fapte”, „Pe urmele istoriei”, lucrări ținute o jumătate de secol în tainițele sovietice. Cu regret nu cunoastem nimic despre destinul lui de dupa 1940, activitatea acestui înaintas este învaluita de mister. Multe dintre acele personalitati au disparut dupa 1940, cind au fost arestati de catre organele represive sovietice...
Teodor Vicol (s-a nascut în anul 1888).
Scriitorul şi publicistul basarabean, Teodor Vicol s-a născut
in com. Bieşti, Orhei. Studii: Şcoala din satul natal, Facultatea de
Medicină din Iaşi. In 1925 publică cartea Plăcile codrului. Este un
cronicar neobosit al vremurilor sale, publicind lucrările sale in paginile
ziarelor naţionale: Cuvint moldovenesc, Opinia (Iaşi), revista
Viaţa Basarabiei. Povestirile şi articolele sale au fost incluse in
cărţile de nuvele: Pe scara vieţii (1919), Durere şi nădejde (1937),Lira Basarabiei, Doctor in medicină” (1937) a devenit profesor cu renume la Facultatea de Medicina din Iasi.
Nicanor Crocos (1890-1977), dupa absolvirea scolii primare din sat îsi continua studiile la Chisinau, apoi studiaza la universitatea din Rusia. În anii sec. XX a activat în calitate de secretar la Ministerul de Interne al României.
PIRVAN ALEXANDRA
n. 23.01.1923
Interpreta de muzică populară Alexandra
Pirvan este originară din com. Bieşti, Orhei.
A fost solistă a Corului Popular Semănătorul.
Participă activ la mişcarea artistică de
amatori. Are un repertoriu bogat – o parte
din cintecele ei au fost publicate in culegerea
Folclor din părţile Codrilor (1977), in
unele volume din colecţia Creaţia populară
moldovenească. Laureată a unor festivaluri
şi concursuri desfăşurate la Moscova in anii
1977, 1980, 1985. Laureată a festivalurilor folclorice republicane
La vatra horelor (1987) şi La izvoare (1990).
Scoala din satul Biesti a avut absolventi, demni cu care se mândresti si în prezent, ca Vladimir Gherciu si Ion Cucu, doctor în stiinte fizico – matematice, Maria Anghel – Junghietu, doctor în filologie, Ion Caraman, doctor în stiinte agricole, Nicolae Macrinici, doctor în chimie, Gheorghe Plamadeala, doctor în pedagogie, Tudor Capsa, doctor în drept. Tudor Macrinici a detinut în anii 1990 – 1994 functia de deputat în Parlament, iar Vasile Plamadeala e jurist, specialist în drept international.
Slobozia-Hodorogea este un sat din cadrul comunei Bieşti din raionul Orhei, Republica Moldova
Slobozia-Hodorogea este un sat din cadrul comunei Bieşti, raionul Orhei situat la 47.50 - latitudine nordică şi 28.87 - longitudine estică. Satul are o suprafaţă de aproximativ 0.93 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 5.62 km.
Situată într-un peisaj rustic deosebit de frumos, la 25 km de centrul raional Orhei, satul Slobozia-Hodorogea, are resurse umane deosebit de valoroase, cu oameni harnici, buni şi primitori. Obiceiurile şi tradiţiile lăsate din moşi strămoşi, sunt păstrate şi transmise generaţiei noi
. În anul 1997, populaţia satului a fost estimată la 758 de cetăţeni.
Conform datelor recensământului din anul 2004, populaţia satului constituia 697 de oameni, 48.92% fiind bărbaţi iar 51.08% femei. Structura etnică a populaţiei arată astfel: 99.14% - moldoveni/români, 0.43% - ucraineni, 0.29% - ruşi, 0.14% - bulgari, 0.00% - alte etnii
Din datele de care le dispunem se pomeneste ca a fost infiintat la10 mai 1760. La 1760 domitor al Moldovei era Ioan Teodor Callimachi,a domnit in anii1758-1761. Ioan Teodor Caiiimachi de origine romana (desi era epoca fanariota).Biserica satului in forma de luntre e construita in anuii 1866-1876 mai tirziu au fost adaugate pridvorurile laterale ,la moment Biserica ara forma de Cruce.Bisrica cu hramul Sf.Nicolai-de vara (Initial a mai fost o bisrecuta de lemn in centrul cimitirului.Locul unde a fost pristolul e insemnat in prezent in cimitir cu o cruce ).A fost inchisa in 1959 de autoritatile comuniste , redischisa in 1991 ,a fost reconstruit de mai multe ori gardul Bisericii ,au disparut constructiile aucziliare de la poarta .Este unicul sat din ocolul Chipercenilor de mazili-razesi cu un toponim compus si isi poarta numele de la:
a) locuitorii satului razesi lasati la vatra de domnitor erau oameni liberi
(slobozi)- impulsivi vorbeau tare adica "hodorogiti'
b) se presupune ca primul locuitor care s-a stabilit cu traiul a fost
unul pe nume Hodorogea
Satul se mândreste cu mai multe personalitati care au jucat un anumit rol în viata social-politica si spirituala a neamului . Un rolul de bază l-au jucat tinerii ieşiţi din rândurile ţărănimii răzăşeşti , printer care si inginerul A. Hodorogea din comuna Slobozia (actualmente Slobozia-Hodorogea), Orhei, absolvent al Şcolii Agricole din Cucuruzeni, un activ agitator în rândurile ostaşilor moldoveni. care s-au situat în fruntea mişcării naţionale şi şi-au asumat întreaga responsabilitate de destinul poporului din Basarabia. Din acest grup, care constituia peste o sută de persoane, făceau parte:Ion Inculeţ, Pan. Halipa, Ion Pelivan, Semion Murafa, Andrei Hodorogea, Teofil Ioncu, Ion Buzdugan, Ion Ciobanu ş.a. (Dl. prof. capitan veteran Gh. L. Perju, din Bucuresti, evoca "figuri orheene care s-au remarcat în lupta pentru unirea Basarabiei cu Patria Mama":
La noi in Orhei cit si in comuna Biesti este putin cunoscut Andrei Hodorogea, care a fost inginer hotanic de specialitate. Era din Slobozia-Hodorogea. Precum il descrie Vasile Tepordei si altii a fost un intelectual de proba superioara..Andrei Hodorogea umbla intotdeauna in straie nationale, in duscutiile cu militarii si populatia vorbea despre necesitatea constituirii unui stat aparte, independenta si democratie, despre introducerea limbii romine in toate institutiile de stat, in scoala si biserica, fiindca pina in 1918 serviciul divin se facea in limba slavona. Hodorogea a fost acela care a ridicat valul de nemultumire a moldovenilor aflati pe Frontul Romin. Sub tutela sa a fost creat comitetul militarilor moldoveni, tot lui ii apartine initiativa de a inainta delegati la congresul militarilor moldoveni de la Odesa. Dar n-a avut parte să se bucure de acel soare nou al Marii Uniri A fost ucis miseleste in faţa familiilor in toamna anului 1917 impreuna cu Simion Murafa , care conducea „Crucea Roşie” pe front, de un grup de dezertori rusi, care se intorceau de pe Frontul Romin, cind cei doi au incercat sa-i opreasca sa nu distruga via lui Hodorogea aflata linga Chisinau. Erau în floarea vârstei, şi plini de avânt patriotic, dornici de fapte măreţe pentru Ţară şi popor ambii cazand victime ale unui act banditesc bolsevic In memoria lor a fost inaltata o stela, de fapt primul monument dedicat martirilor Unirii, la acestea fiind adaugat si numele preotului-poet Alexei Mateevici. In 1940 „eliberatorii” sovietici au distrus acel monument. Dupa 1991 s-a vorbit mult despre restabilirea acelei stele, dar mai departe de vorbe nu s-a mers.
Astăzi, o stradă în Chişinău, cândva foarte circulată, (sec. XIX-1924, 1944-1992 str. Salgannaia; 1924-1944 str. Hodorogea) se află în sectorul Centru, în partea veche a oraşului, fiind cândva o stradă paralelă cu râul Bîc (din apropierea barierei Munceşti). A rămas un scurt fragment din extremitatea nordică a acestei străzi. Poartă numele inginerului Andrei Hodorogea. Colesnic, Iurie. Chisinau. Enciclopedie, ed. „Museum”, Chisinau, 1997,
Tot in satul Slobozia-Hodorogea s-a născut marea actriță romînă de origine basarabeană Stela Popescu, lucrînd la teatrul de comedie din București, la „Savoi” evoluînd cu celebrii actori Ștefan Bănică, Mihail Fotino, Alexandru Arșinel.
Stela Popescu, s-a nascut la data de 21 decembrie 1935 in satul Slobozia – Hodorogea, Orhei, Basarabia Până la vârsta de 8 ani, Stela Popescu a locuit în satul Slobozia-Hodoroga, r. Orhei . Stela Popescu,îşi aminteşte şi astăzi locurile de vis şi de coşmar ale copilăriei. O fetiţă de 8 ani stătea zgribulită în braţele mamei, sub ninsoarea care acoperea nemilos acareturile şi oamenii înghesuiţi în vagoanele de marfă. Într-o zi de februarie a anului 1944 mergea spre o altă viaţă, purtând în bagaje amintirile copilăriei şi pe cea a tatălui, pe care l-a crezut mort aproape 20 de ani. O fetiţă pe care azi o iubeşte toată România: Stela Popescu.Mama sa purta pe vremea aceea sandale nemtesti si se imbraca in matase naturala. Amintirile sale din copilarie erau romantice, chiar daca lucrurile acolo s-au petrecut dramatic. In memoria sa, locul unde sa nascut a ramas un colt de rai, o frumusete plina de flori, isi aminteste ca aveu o curte minunata cu un par care facea pere cat un "cap de copil". Parintii sai erau amandoi invatatori. Mama sa facea parte dintr-o familie cu noua copii, dintre care trei au fost deportati. Rusii au venit intr-o noapte, au deportat tot ce se chema intelectual, incepand de la primul invatator pana la popa, prefect sau primar. I-au dus pe toti la Vladivostok, in Siberia, dupa care au adus in toate posturile administratiei publice numai rusi. Iar orice cetatean din Basarabia care voia sa se descurce trebuia sa le vorbeasca limba .Frumoase amintiri legate de Basarabia, cum să nu, doar s-a născut în Basarabia, dar şi cu cîtă durere vorbeşte despre Siberia, Vladivostok, despre dispariţia tatălui, , dar şi amintiri de neuitat, si de noroiul în care intra pînă la glezne, şi cernoziomul, toate au un specific aparte, şi casa de la Slobozia-Hodorogea raionul Orhei, dar totuşi dorul de locurile unde te-ai născut te cheamă înapoi…, şi acolo în România nu i-a fost uşor, nimeni nu a aşteptat-o cu braţele deschise..., dar cu ambiţie şi cu o mamă puternică în spate a reuşit...îi place accentul nostru rusesc,
Tatăl său a fost eliberat în 1959 şi s-a întors din Siberia. A mers la soacra sa şi aşa a aflat de ele. S-au reîntâlnit. „A fost nostim atunci. A trebuit să mă duc întâi la Moscova, să fac o excursie, şi abia la întoarcere am avut două zile la dispoziţie, la Chişinău, să stau cu tata. Ne-am întâlnit în gară, pe acelaşi peron de pe care eu şi mama fugisem în ’44. Mi-l aminteam perfect. Din imaginile memoriei mele şi din povestirile mamei ştiam că e un domn mai plinuţ, dar atunci, în noaptea aceea, pe peronul gării din Chişinău am întâlnit un domn slab şi pocit la faţă. Am fost şocată să văd că are ochii albaştri. Nimeni din familie nu avea ochii albaştri. Mi-a spus că s-au făcut aşa de la atâta plâns. A fost impresionantă revederea. Tata era mândru cu mine”, îşi aminteşte actriţa.
Timp de aproape 20 de ani s-a chinuit să îl aducă pe tatăl său în Ţară. A reuşit abia în 1977, după ce mamei sale îi murise soţul din România, iar tatei – soţia lui basarabeancă. „Am făcut memorii peste memorii la Marea Adunare Naţională de aici, iar tata – la Marea Adunare de la Moscova. După ce a ieşit la pensie şi am demonstrat că sunt singura lui fiică şi că are nevoie de îngrijiri, am putut să-l aduc. A trăit până la 91 de ani şi a murit dintr-o operaţie de bilă. Ironia sorţii, după câte a pătimit…
Vorbea foarte puţin de experienţa lui din Siberia, dar rămăsese marcat de puterea şi de încăpăţânarea rusului, de forţa societăţii lor. Când venea vorba despre ruşi, zicea mereu: “Hehe, sun teţi nişti proşti… numai să vrea rusu’, şi în 24 de ore e la Timişoara”.
(selecţii din presa din România)
Biserica s.Slobozia-Hodorogea 1958
Biserica s.Slobozia-Hodorogea 1974
Andrei Munteanu
Andrei Munteanu (s – a nascut în 1939 ) a absolvit scoala medie din satul Biesti, apoi Institutul Pedagogic din Tiraspol. Doctor în biologie. Din 1970 activeaza în Institutul de Zoologie al ASM. Savant de talie mondiala. A publicat circa 200 de lucrari stiintifice, inclusiv 3 monografii.Prezinta mare interes cartile sale „Lumea animalelor din Moldova”, „Fauna oazelor biocenotice”, „Enciclopedia Pasarilor” etc. Este laureat al Premiului de Stat. Participa activ la pregatirea cadrelor stiintifice din RM.
Prof. univ. Andrei Munteanu este un nume de rezonanta in zoologia si ecologia plantelor, precum si unul dintre cei mai mari cunoscatori ai faunei tarii. S-a nascut la 3 noiembrie 1939, in satul Biesti, judetul Orhei. Imediat dupa absolvirea facultatii, s-a angajat la Catedra de zoologie a Universitatii de Stat din Tiraspol. Din 1976 activeaza in cadrul Institutului de Zoologie al Academiei de Stiinte a Moldovei, ocupand diverse functii - de la cea de sef de laborator pana la cea de director.In 2008 revine la functia de sef de laborator al acestei institutii. Este autor a peste 230 de publicatii stiintifice, inclusiv zece monografii, doua brosuri si trei pliante. Detine sase brevete de inventii. Timp de 20 de ani, in calitate de asistent, conferentiar, profesor universitar, a tinut prelegeri la zoologie, ornitologie, ecologie animala la Universitatea de Stat din Moldova si Universitatea de Stat din Tiraspol. A pregatit opt doctori in biologie. In 1989 este distins cu Premiul de Stat al R. Moldova in domeniul stiintei si tehnicii, iar in 2008 - cu Premiul Academiei Romane in domeniul biologiei.
HODOROGEA TUDOR
02.12.1941 07.03.2004
Tudor Hodorogea este băştinaş din com.
Bieşti, Orhei. Clasele primare şi le face in
satul natal, şcoala medie o termină in satul
Chiperceni, Orhei. Işi continuă studiile
la Colegiul Pedagogic „V. Lupu” din Orhei,
apoi este repartizat la lucru in satul Orac
din sudul Moldovei. In 1961 este inscris in
trupa Teatrului pentru Tineret Luceafărul,
unde se afl ă pină in anul 1964, apoi a fost
inrolat in armată, terminind şi Institutul de
Arte. In anul 1967 se inscrie la Universitatea
de Stat din Chişinău, Facultatea Litere, specialitatea jurnalism,
pe care o absolveşte in anul 1974. In anul 1968, trecind printr-un
concurs riguros, este angajat crainic la Radioul Naţional. A activat
cu mult succes şi cu drag pină la pensionare (2004). Munca i-a fost
inalt apreciată, fi ind distins cu premii şi diplome. In anul 1996 i se
conferă titlul de Artist Emerit al Moldovei.
mihai.caraman@rambler.ru
Slobozia-Hodorogea в Оргеевском районе (Молдавия), описание и карта связанные воедино. Ведь Мы - места на карте мира. Узнайте шире, найдите больше. Находится 43,3 км на север от Кишинёв. Найдите интересные места вокруг, с фотографиями и отзывами. Ознакомьтесь на нашей интерактивной карте с местами вокруг, получите более подробную информацию, узнайте мир лучше.
Vreau s aduc sincere mulumiri domnului Mihai Caraman,autorul acestui simpatic material cu profund conotaie istoric despre batina mea-comuna Bieti,Orhei.E destul de plcut i fascinant s lecturezi o astfel de informaie ampl i veridic despre locurile tale natale unde ai copilrit i fcut coal(destul de serioas),care te-a ajutat ulterior s devii o personalitate,un om stimat n societate cu propriul loc sub Soare...Aduc un omagiu deosebit tuturor pedagogilor colilor din Bieti i Chiperceni,care prin munca i druirea lor pe parcursul a ctorva decenii au contribuit la plmdirea multor oameni cu carte la cap,specialiti n toate domeniile posibile i savani cu renume,cum este domnul Andrei Munteanu,deputai,minitri i chiar un premier-Valeriu Muravschi.Dar i locuitorii simpli ce constituie temelia batinei mele merit o stim aparte,cci unde nu i-ar fi aruncat soarta-rmnnd n sat sau trecnd cu traiul n alte localiti din ar ori de peste hotare-peste tot s-au dovedit a fi oameni cum se cade,harnici,familiti,respectai,buni specialiti,aa cum i se cuvine din partea bietenilor adevrai,care tiu a se lupta cu multiplele greuti ce s-au npustit asupra lor,mai ales n ultimul timp, i a le nvinge...Numai cu astfel de pmnteni ce merit tot onorul putem s ne mndrim i s sperm la un prezent i viitor decent ce ni-l dorim cu toii...
Cu profund respect,
bieteanul Tudor Capa,
directorul Centrului Naional de Cercetri n Domeniul Relaiilor de Munc,
doctor n drept,consilier de stat de clasa I
Domnule coordonator,
De ce n textul meu au fost admise attea erori tehnice inadmisibile,fiind exluse toate literile de origine.
Rog sa intreprindeti toate masurile in vederea repararii acestor erori nedorite...
T.Capsa
Repetare.Vreau sa aduc sincere multumiri domnului Mihai Caraman,autorul acestui simpatic material cu profunda conotatie istorica despre bastina mea-comuna Biesti,Orhei.E destul de placut si fascinant sa lecturezi o astfel de informatie ampla si veridica despre locurile tale natale unde ai copilarit si facut scoala(destul de serioasa),care te-a ajutat ulterior sa devii o personalitate,un om stimat in societate, cu propriul loc sub Soare...Aduc un omagiu deosebit tuturor pedagogilor scolilor din Biesti si Chiperceni,care prin munca si daruirea lor pe parcursul a citorva decenii au contribuit la plamadirea multor oameni cu carte la cap,specialisti in toate domeniile posibile si savanti cu renume,cum este domnul Andrei Munteanu,deputati,ministri si chiar un premier-Valeriu Muravschi.Dar si locuitorii simpli ce constituie temelia bastinei mele merita o stima aparte,caci unde nu i-ar fi aruncat soarta-raminind in sat sau trecind cu traiul in alte localitati din tara ori de peste hotare-peste tot s-au dovedit a fi oameni cum se cade,harnici,familisti,respectati,buni specialisti,asa cum si se cuvine din partea biestenilor adevarati,care stiu a se lupta cu multiplele greutati ce s-au napustit asupra lor,mai ales in ultimul timp, si a le invinge...Numai cu astfel de paminteni ce merita tot onorul putem sa ne mindrim si sa speram la un prezent si viitor decent ce ni-l dorim cu totii...
Cu profund respect,
biesteanul Tudor Capsa,
directorul Centrului Naitonal de Cercetari in Domeniul Relaitilor de Munca,
doctor in drept,consilier de stat de clasa I
P.S.Am scris repetat acest text cu utilizarea alfabetului englez,
deoarece cel scris initial(vezi mai sus) cu folosirea alfabetului moldav a esuat essential…